/ 43

vreau undeva unde e liniste.

vreau undeva unde nu e nevoie sa fac nimic, unde nu mi se cere sa fac nimic.

undeva unde e liniste si pot sa citesc si sa stau si sa dorm si sa las ca ceea ce se intampla in trup sa se intample, sa las sa se desfasoare toate procesele care au pornit (inclusiv bolile, pentru ca am senzatia ca nimic rau nu poate sa se intample daca o sa le las in pace - fie o sa se agraveze, si asta o sa fie pur si simplu niste senzatii in plus, si n-o sa conteze daca o sa fiu singur, pentru ca nimeni n-o sa ceara nimic de la mine - fie o sa treaca, dar pana la urma nu conteaza, mintea asta stie ca trupul o sa moara oricum).

undeva unde e liniste si, poate, cineva care sa aiba grija de mine.

si sa simta impreuna cu mine, sa simta ce simte trupul asta, si eu sa simt ce simte celalalt trup.

dar cand ma gandesc ca vreau asta, uit de ceea ce se intampla acum.

acum e liniste. acum nu e nevoie sa fac nimic, nu mi se cere sa fac nimic. pot sa citesc si sa dorm si sa las ca ceea ce se intampla in trup sa se intample, sa las sa se desfasoare toate procesele care au pornit. si cineva care sa aiba grija de mine - e nevoie de asta? nevoia de cineva doar imi aminteste ca trupul asta e finit. si insuficient siesi. si asta nu e nici bine, nici rau, nu e nicicum.